Translate

Monday, 13 March 2017

In asteptarea legii artizanatului


In asteptarea legii artizanatului, cum se face ca in Italia artizanii pot vinde liber in strada creatiile lor, fara bon fiscal sau casa de marcat?? Doar semneaza o declaratie pe proprie raspundere ca tot ce pun spre vanzare sunt realizate de ei, platesc o taxa la primarie si atat...?! Si inca ceva, primaria le ofera cort si umbrela....!!!!
Cum se face ca in tara noastra oficialitatile culturale "ajuta" artizanii doar daca sunt in "legalitate" : pfa, ii, srl...dar in alte tari artizanul nu are nevoie de acte sau casa de marcat ca sa vanda in strada...?!
Cred ca sunt singurul nebun intr-o lume normala, ce pune astfel de intrebari....sau majoritatea artizanilor nu au curaj sa gandeasca si sa priveasca dincolo de zidurile normalitatii...! :(
Eu cred ca statul si oficialitatile noastre doresc sa taxeze orice misca in tara asta ....dar cum in alte tari "Europene" artizanatul este "ocrotit" de ce oare la noi este mereu "schingiuit si siluit" de taxe?! Cine poate raspunde...?! 
Dupa ce se va vota la noi mult asteptata lege a artizanatului, care-ti va impune ca prima conditie  sa nu poti vinde fara "acte in regula", apoi  pace buna si Doamne ajuta cu mila....!!!
.................................
Sa mai spun ca ... o persoana artizan din Italia a platit spre exemplu la un targ, intr-o galerie de arta dintr-un centru comercial, 1 EURO....?! Este o gluma pentru mine, cand majoritatea targurilor la noi in tara costa de la 50-100 de lei in sus pe zi, indiferent ca este sub cerul liber, in incita muzeului sau centru comercial, pentru toti organizatorii fiind mereu o mina de aur ....!!!
.....................
Odata la un targ ("celebrul" targ anual pentru intreprinderi mici si mijlocii), imi zice un domn mestesugar roman, cum oficialitatile statului  i-au cerut "dupa lege" ca fiecare lingura de lemn sculptata manual de dansul , sa fie insotita de un act doveditor, un "mic" dosar si trebuia sa platesca la stat in jur de 70 de lei acum cativa ani, o  taxa de validare, omologare pentru fiecare lucrare in parte ...!!! Deci la targuri, pe langa cutiile cu lucrari trebuie sa ai un numar de acte ce-ti valideaza obiectele de artizanat ..?! Daca creezi in fiecare zi altceva, esti obligat de lege sa redactezi repede un dosar, sa-ti omologhezi creatia prin plata unei taxe la stat....?! Sunt exemple aici de noaptea mintii in artizanat...dar cui i pasa?!
Cat timp noi artizanii atipim usor, "astia" din politica nu dorm,  ei  fac legi din nimic , cu gandul mereu treaz, sa taxeze tot ce zboara pe cerul mintii, sa-si protejeze astfel in viitor salariile si privilegile....Decat sa verifici si controlezi legal multinationalele, ce au mereu in preajma o armata de avocati si juristi,  mai usor este sa controlezi cu girofaruri si trambite in presa omul de rand, sa-l amendezi in saracia lui, o victima sigura pentru ca  este mereu singur, si traieste zilnic cu frica sa istorica in spate...!
Noapte buna dragi artizani, dormiti si visati frumos la legea artizanatului, si lasati pe altii sa gandeasca in locul vostru...!?  :(
                                                      Arta inseamna viata!

Sunday, 12 March 2017

Respectul in artizanat


Intrebare, intrebatoare....
Cati dintre artizani sau mestesugari au refuzat vreodata o invitatie la un targ....?! Spunand in fata adevarul...?!
Aici ma refer binenteles la artizanii "saraci" care traiesc decent, din munca mainilor lor, fara sa cumpere chinezarii si sa le revanda dupa ce au lipit o floricica de fimo sau cine stie ce fotografii, apoi fiind date cu lac, le prezinta publicului....
In general organizatorii mizeaza pe faptul ca majoritatea mestesugarilor traiesc si este vital pentru ei sa participe la aceste targuri, si drept urmare i au la mana cu acest adevar trist....!
Dar daca intr-o zi,  mai multi artizani ce nu vand chinezarii, kitsch-uri si alte lucrari contrafacute, ar refuza impreuna participarea la aceste targuri...?! Rezultatul ar fi urmatorul, restul care participa cu chinezarii si kitsch-uri nu se mai pot ascunde intre lucrari de arta, si ar iesi puternic in evidenta....iar organizatorul ar primi mustrari din partea primariei, mass-media sau chiar vizitatorilor...ca-si bat joc de oras, de insasi definitia cuvantului artizanat!
Sa presupunem deci, ca artizanii adevarati cu coloana vertebrala ar refuza sa mai participe la aceste targuri de chinezarii din respect pentru ei...Ce urmeaza apoi?! Mestesugarii, ar  trebui sa fie chemati logic vorbind sa-si explice nemultumirile, respectiv sa inteleaga ca au un rol important pentru societate (primaria si oficialitatile ar incerca sa-i "cumpere" folosind cuvinte de lauda...)...! Desi este o utopie ce spun eu,  insa  continui...:) Acum este momentul sa explici domnului , primar, primarita, sef de post, responsabil cultural ca tu nu esti doar mestesugar esti si om....De multe ori nu ai bani de benzina, sa mergi pana in satul vecin la targ, chiar daca lucrarile tale sunt frumoase si apreciate....!De multe ori nu ai ce pune in straita ca nu ai vandut de multe zile nimic, si decat sa rabzi foame pe ulite straine, mai bine stai acasa si creezi mai departe...E un fel de "a bate saua sa priceapa iapa" !....Trebuie sa le explici "intelectualilor " ca tu nu iei bani imprumut sa participi la targuri....si nu este o rusine sa recunosti ca esti sarac....Dar ei nu stiu asta, privesc lumea prin prisma geamului de la "jiip" cumparat pentru  ca sunt prea multe gropi in sat....! Cineva trebuie sa le spuna in fata asa cum pentru noi artizanii este o mandrie sa participam pe ulita satului la zile de sarbatoare, asa ar trebui sa fie si pentru primarie o onoare ca invita artizanii din sat...Este o reciproca general valabila...
Cineva trebuie sa le spuna in fata, asa cum au bani de protocol sa "hraneasca" invitatii straini, sa dea bine in presa ca sunt "gazdoi" asa ar putea sa se ocupe si de "familie".....Dar cum copilul care nu plange, nu papa....asa ca ei privesc artizanul ca un pion ce trebuie "folosit" la fiecare eveniment cultural....
Nu mai continui ca nu-si are sensul stiind ca prea putini artizani au curaj sa-si spuna pasul in fata "autoritatilor culturale", si prefera sa faca "scena" de cate ori li se cere...
Frica de a nu mai fi chemati la targuri , de a raspunde "sefului" in fata, ne duce mai departe, ca o tara post-comunista, "da sefu", "sigur sefu".....!
                                                                 Arta inseamna viata!

Wednesday, 1 March 2017

A participa sau nu la targurile de "chinezarii"...


Visul oricarui artizan este sa traiasca si sa-si vanda propriile creatii...!
Practic "esecul" sau "succesul" tau la un targ depind cred eu de foarte multi factori "externi"....!!
Daca cineva mi-ar cere parerea vizavi la participarea intr-un targ unde predomina pe toate mesele "mestesugarilor"  kitsch-ul si chinezariile as raspunde sa refuze politicos...!
Sa presupunem ca tu ai ales sa gatesti vegan, si in toate targurile unde vrei sa ajungi predomina cartofii prajiti, micii si multe produse "traditionale" din... si cu carne....Degeaba o sa incerci sa explici populatiei, obisnuita sa consume doar carne, despre ce faci tu,  esti privit ca un ciudat, un "nebun" si nu o sa vinzi nimic decat poate intamplator....
Daca totusi iti doresti, sa participi intr-un targ de "artizanat" unde se stie ca predomina kitsch-ul si chinezariile,  nu o sa vinzi aproape de loc, intrucat publicul tinta este deja selectat de mult timp, si obisnuit cu astfel de produse" low cost",  majoritatea cautand doar cartofi prajiti si mici, pentru ca sunt "eftini" si "satura repede" sufletul...Apoi, risti ca toti "mestesugarii" care vand pandantive , brelocuri, si cercei gata confectionati made in China la care au adaugat o poza, o floricica si un pic de lac.... sa rada de tine , sa te ia peste picior, privind  preturile tale "mari" in comparatie cu ale lor 3 la 10 lei...!! Pentru "artizani chinezi", intotdeauna pretul face diferenta, nu frumusetea, calitatea sau originalitate lucrarii,  rod a muncii mainilor tale....! :(
Publicul obisnuit cu cartofi prajiti si mici, nu se asteapta sa gaseasca in astfel de targuri produse vegan...!!!
Sa privim lucrurile si altfel acum, din prizma cumparatorului...Esti iubitor de frumos si doresti ceva  facut de mana, sa se vada originalitatea si  frumusetea sufletului,  intrucat faci cadou cuiva ce apreciaza artizanatul sau,  de ce nu, chiar pentru tine.....Daca nu esti la curent, ca majoritatea targurilor de "artizanat" sunt adevarate "bordeluri de kitsch", vei intra bucuros si curios sa cauti ce ai nevoie...Si vezi pe prima , a doua...a zecea masa produse de calitate indoielnica care sclipesc , seamana cu arama, alama sau argintul, desi curios, la intrarea targului e scris mare "Targ de artizani si mestesugari" .... !! Care este in final reactia ta....?! Dezgust, scarba, greata, dezamagire...Crezi ca  ca mai ai curaj si nervi sa mergi  mai departe, sa cauti si in final  sa ma gasesti  pe mine "intamplator"  in capatul targului (m-au pus acolo pentru ca nu-s "prieten" cu nici un sef din asociatie, nu stiu "sa-mi cumpar" un loc mai in fata, nu sunt capabil sa  "pup" sau sa barfesc...), ascuns printre chinezarii si artizani mandrii si "galagiosi",  ca iar fac bani "frumosi"cu "mizerii" lucioase...?!Nu cred, pleci repede sa nu vomezi pe mesele pline de chinezarii...! :(
Din experienta spun ca in astfel de targuri, vinzi doar intamplator, iar cei putini care cumpara de la tine iti zic cu o durere in suflet ca targul e plin de kitsch si multe lucrari identice....!!!
Nu stiu daca exista momentan  o solutie, intrucat multi "artizani" nu pot concepe sa vanda doar ceva creat de ei....Daca i intrebi de ce au marfa made China , iti raspund cu tupeu ca doresc sa-si scoata cheltuilelile, ei nu mai au curaj sa-si  vanda  propria creatie...Apoi cand ei observa ca nu-i controleaza nimeni de la primarie, din asociatie, organizatorul targului, atunci nu mai conteaza ca-ti bagi joc de public, de vizitatorii straini, de oamenii de cultura ce cauta lucruri de suflet...!? :(
Nu sunt pesimist, sunt doar trist.... insa cred si sunt sigur ca va veni o zi, cand cineva, va bate obrazul tuturor care-si bat joc de mestesug, de traditii, de definitia completa a
 artizanatului, si i va trimite acasa la mama lor, sa-i invete bunul simt si respectul pentru lumea in care s-au nascut si traiesc.....!
                                                   Arta inseamna viata!

Sunday, 26 February 2017

Cum ajuta statul pe artizani...?!




Iar o sa enervez niste persoane care traiesc intr-un prezent ireal, dar macar ofer  o alternativa din punctul meu de vedere...!?
Inainte de votarea legii artizanatului ce se asteapta mai ceva ca apocalipsa , insist asupra unui aspect, care dupa mine este ignorat sau nici macar nu este scos in evidenta....Este vorba despre formele "legale" de a vinde artizanat, gen PFA, II, SRL...si alte inovatii "bugetare"...
INTREBARE!!!! Cati dintre dumneavoastra plecati fiind in orice alta tara ati vizitat targuri de mestesugari locali?! Ati vazut sa aiba case de marcat cumva? Sa fie cumva stresati ca vin masini cu girofaruri sa le controleze actele de provenienta ? Ati gasit pe mesele lor chinezarii?! Genul de medalione cumparate angro pe care lipesti o floare ....sau orice alte produse de duzina....vandute apoi la bucata ca si cum ar fi propriile creatii?
Daca raspundeti afirmativ atunci acest articol nu-si mai are rostul....
Ce vreau sa sublinez eu.... tu ca artizan ce faci totul din mana, nu ai cum sa participi in fiecare sfarsit de saptama cu propriile creatii , sa ai mesele tot timpul pline sa vinzi non stop decat daca printre creatiile tale ai "mizerii", kitsch si marfa de duzina la care adaugi flori, buline rosii sau margele si ti le atribui "fara rusine"...Aceasta fiind realitatea si cineva de la stat care se gandeste  doar sa taxeze pe orice producator indiferent cum traieste, daca are bani sau nu  sa-si cumpere paine, apa, el vrea doar bani...si vine la targurile noastre, adevarate "bordeluri" de kitch si vede mesele pline , cu multa lume in jur, ce credeti ca gandeste?? "Hai sa-i taxam ca astia au de unde...?" Cine oare le va deschide ochii, pana nu apare legea artizanatului ca inainte de a plati ceva la stat, noi oamenii trebuie mai intai sa avem bani de "pita" si apa apoi sa le dam lor darile cuvenite...?!
Cine oare sa le deschida ochii acestor personaje de basm, pentru ca ei traiesc intr-un basm nu intr-o lume reala ca dintre 100 de producatori locali poate doar 5 sau cel mult 10 fac totul din mana restul doar completeaza bratari, pandantive, ii si covoare tesute in alte tari si le vand ca propriile creatii?!.....Mergand mai departe, de ce nu vorbeste nimeni ca tu ca producator inainte de a plati ceva la stat trebuie sa-ti asiguri tu traiul, dupa cum se stie nu este un prag si platesti la stat chiar si pentru 10 lei declarat venit pe anul trecut! De ce?! 
Stiu ca vorbesc in van, avand in vedere ca 80 % din artizani se complac, tac, nu au curaj sa gandeasca respectiv vand chinezarii, pentru ei nu este o problema orice suma care trebuie platita, oricum ei cumpara angro si vand la bucata....
Ideea mea este ca acei cativa putini care mai cred in artizanat ar trebui sprijiniti asa cum sunt sprijiniti agricultorii, cei care cresc animale, artizanii din sate , doar mestesugarii  din orase sunt omisi....!!!
Oricum nimeni de la stat, nu se gandeste daca noi astia ce platim taxe, avem in final din ce trai, dupa ce le dam lor "birul", pentru ei este foarte important doar sa vina banii indeferent de unde, daca tu vinzi sau nu ceva maine, daca mai tarziu ai ce  pune pe masa.... !?
Noapte buna, dragi artizani....! :(
....................
P.S. Asa cum se "importa" orice alta lege din "Comunitatea Europeana", pentru "binele" nostru,  ar trebui sa "copieze" sau sa plagieze (se poarta la noi...) si o lege pentru artizani, mestesugari, care sunt protejati de stat , autoritati locale si nu taxati din prima zi de creatie!!!!....
In fine, ma repet ....noapte buna dragi artizani!
                                                 Arta inseamna viata!

Wednesday, 22 February 2017

Terapia prin arta....


Cand sunt in atelier si lucrez in cupru, mainile stiu ce trebuie sa faca, iar mintea este libera sa zboare departe, filozofand despre viata prin prizma sufletului meu...
Incerc sa ating un subiect referitor la "incarcatura" energetica a unei lucrari ce iese din mainile omului....
Stiu ca putini artisti sau artizani privesc propria creatie ca un mesager al sufletului, dincolo de partea materiala, majoritatea gandindu-se doar la profit sau castigul real imediat...
Eu cred ca orice om care atinge ceva modifica involuntar incarcatura energetica.... Dar cel care creeaza ceva....?!
Cel putin pentru mine, sunt multe exemple ale propriilor lucrari in cupru prin care multe persoane privind sau purtand spre exemplu o bratara din cupru au simtit ceva. Poate sa fie autosugestie sau pur si simplu lumea se trezeste din "amortire", reusind poate   sa priveasca si sa simta dincolo de latura material-existentiala a lucrurilor....
Cand creez ceva,  nu ma gandesc niciodata la bani, daca se va vinde sau nu  noua bratara,  sau daca imi scot vreodata banii de materiale .... Nu ma intreb, daca o sa placa lumii sau mai grav sa creez ceva urmarind gusturile publicului din targurile pline de kitsch....Las doar inspiratia sa lucreze prin mainile mele si devin un simplu spectator la ce se intampla in atelierul meu , pe masa mea de lucru....In acele momente o emotie intensa ma inunda, bucuria creatiei umple atelierul , si cad ca  intr-o transa vrajit parca de ceea ce traiesc,  cand modelez cu migala cuprul ....
Pentru mine  este foarte  important, sa am mintea limpede si curata cand creez, intrucat acel ceva ce prinde viata s-ar putea sa poarte in esenta sa ceva din mentalul si incarcatura vibrationala....
Citeam mai demult, calugarii inainte de a picta icoane pe sticla sau pe lemn,  tineau post si rugaciune....Astfel intr-o liniste si curatenie sufleteasca prindea viata lucrarea....Poate asa se explica de ce o icoana este vindecatoare...intrucat energia pura a pictorului,  s-a amestecat cu pigmentul culorii, influentand mai tarziu pozitiv  ADN-ul privitorului....!
Oare   de ce dupa moartea artistilor, lucrarile lor au un mare "succes" la public.....?Trecand peste explicatia "logica" ca oportunistii fac bani dupa disparitia artistilor ...eu cred altceva!
In saracia si tristetea lor tablourile erau pictate din tot sufletul, fiecare tusa ascunzand incet  zbuciumul si tristetea vietii, toate problemele si greutatile prin care au trecut....
Cand pui un astfel de tabloul pe perete trimiti in eter povestea lor, ce loveste puternic in  retina privitorului pana in adancul sufletului, unde vibreaza tainic, povestea lor ....!
Am incercat sa explic, in felul meu , fara studii in domeniu cum poate sa influenteze publicul, o lucrare  prin insasi incarcatura sa energetica....!
                                 Arta inseamna viata!



Thursday, 16 February 2017

Cat timp ai lucrat pe bratara...?!



Cine a participat la targuri, inevitabil a fost intrebat macar odata : "cat ai lucrat pe...." , poi il vezi cum gandeste, calculeaza , ridica la patrat si extrage radacina din produsul tau...! :)
...................................
Intotdeauna am avut o admiratie pentru programatori, care prin cateva "linii de comanda" reusesc sa miste bratul unui robot, sa dezvolte diferite sofware open source completand sau complicand ca sa spunem asa viata noastra...
Practic, ei au avut nevoie de multi ani sa inteleaga limbajele de programare, apoi sa creeze o alta lume umitoare pentru omul de rand...
Sa presupunem ca ai o firma si gadgetul tau da erori, calculatorul, sau de ce nu robotul ce asambleaza si sudeaza ...Dai un telefon, vine un tip, scoate un mic laptop, cu care acceseaza interfata masinariei, apoi apasa cateva taste, nu sta mai mult de 15 minute si problema este rezolvata. Intrebare!!! Cat i dai la "tipului de la cablu" pentru 15 minute?! 15 lei... 50 lei...doar a lucrat 15 minute! Bine, bine o sa spuna cineva , nu compara programarea cu arta sau artizanatul...Serios...?! Aici am vrut sa ajung ! Asa cum programatorul ca sa rezolve un bug intr-un sistem, scriind pe moment un nou cod, i-au trebuit ani sa inteleaga limbajul , si artistul, artizanul a avut nevoie de ani sa ajuga ca printr-o tusa, sau lovitura de ciocan sa scoata in evindenta frumusetea lucrarii....!
.......................................................
Dupa mine cine iti pune o astfel de intrebare nu apreciaza munca ta, sunt poate din domeniul marketingului, sau pus si simplu oameni obisnuiti ce  prefera sa cumpere ieftin, la kilogram fara sa inteleaga mesajul si povestea omului din spatele lucrarii (de fapt nici nu-i intereseaza persoana ta, doar ce "vinzi" tu ) ...Tu pentru astfel de persoane  nu existi, nu ai identitate, esti doar o variabila sau o mare oportunitate pentru castigul lor rapid!
Est inutil sa explici unui om care a terminat o "scoala", unde a invatat  ca profitul nu are nimic in comun cu sufletul, unde te invata sa nu pui suflet in nici o afacere, nu merge ceva incerci altceva , pentru el fiind important doar castigul maxim ce il face la  finalul "busness-ului"...! Sunt doua lumi diferite unde fiecare vede partea sa...Tu vezi in lucrarea ta rezultatul unor ani de cautari, de esecuri ....cel din fata ta vede ocazia de a scoate profit maxim, calculand la secunda produsul tau, exact cum cuantifica si muncitorii ce lucreaza pentru el platiti cu unul dintre cele mai mici  salarii din Europa...!
In cuvinte putine fiecare om trebuie sa-si cunoasca valoarea, si daca nu ai acest curaj si te lasi purtat de soarta si intamplarile vietii, majoritatea  sterg cu tine pe jos, "folosindu-te" sa-si implineasca visul lor!
Recomand din tot sufletul tuturor artizanilor sa citeasca si sa caute pe internet forumuri de artizani dincolo de hotarele tarii si sa invete din experienta celor care au fost liberi dintotdeauna sa gandeasca si sa simta...!!!
Noi ca tara post-comunista avem inca fricile noastre si de multe ori ne lipseste curajul sa spunem ce simtim cu adevarat, care este pretul corect, astfel incat "oportunistii" profita de tine, de lipsa ta de experienta....!? :(
                                                        Arta inseamna viata!







Sunday, 29 January 2017

Va multumesc ca ati ales sa purtati ceva creat de mine in cupru


“Va multumesc ca ati ales sa purtati ceva creat de mine in cupru….”
Asa raspund eu de fiecare data cand cineva alege sa poarte ceva lucrat de mine in arama….
Cei care traiesc din munca mainilor lor traiesc decent , de multe ori la limita supravietuirii,  insa o fac cu  bucurie si multa pasiune….!
Cu riscul de a ma repeta  si supara unele persoane, exista doua mari categorii de “artizani” : cei care lucreaza totul manual si restul ce asambleaza tot felul de piese aurite, argintate….
Sa dau un exemplu, este ca si cum ai cumpara  painea inghetata din market, o pregatesti in cuptor apoi spui ca este facuta de tine…. L
Nu doresc sa mai descos acest subiect al artizanilor comercianti, intrucat stiu sigur ca  nu se doreste “ordine” in targurile mestesugaresti, se vrea doar numar mare de participanti, asta insemnand mai multi bani in buzunarul organizatorilor de targuri….!?
Ce doresc sa subliniez , faptul ca exista romani care cauta ceva deosebit, ce nu gasesc pe toate drumurile, si asta o spun din experienta….
De multe ori am spus ca in tara noastra se poate trai decent din munca cinstita, insa trebuie sa ai rabdare, sa fii descoperit, sa  afle lumea de tine prin ceea ce faci cu sufletul si mainile.
Spre exemplu faci paine de casa folosind reteta traditionala. La inceput o sa ai poate doar un comparator, apoi numarul vor creste incet in functie de multe “variabile” insa cu timpul vei fi cautat, intrucat sunt oameni ce doresc sa manance sanatos. Tot “secretul” zic eu, nu este mestesugul tau sau  reteta, ci  faptul ca esti  cinstit in fata sufletului tau si  lumea ce vine spre tine. De ce spun asta ? Daca spui spre exemplu ca painea ta este doar din faina, drojdie.... iar cineva descopera ca ai mintit , “visul” tau s-a incheiat brusc  ….!
Cand participam in targurile de mestesugari prin tara, eram martor la diferite dialoguri intre "artizani"…Cineva din zona mea ce “producea” suc natural din fructe de padure spunea mereu : “daca nu-mi merge afacerea, si nu-mi este rentabila, ma apuc de altceva, ma reprofilez…”
Mult timp m-a urmarit acest raspuns si tarziu mi-am dat seama de ceva. Cei care lucreaza doar pentru bani, intr-un automatism frenetic, ei  nu pun suflet, si cand nu pui suflet nu mai conteaza decat profitul rapid, acum si cu orice pret….Apoi ma gandeam eu, dar daca acea persoana nu obtine sucul din fructe de padure ci din altceva, si prin “acoperirea” targurilor face bani frumosi astfel incat,  nu-i pasa daca este "descoperit" sau nu…. ?!Si cred ca sunt multi astfel de oportunisti  ajunsi peste noapte artizani sau producatori de "succes"  in targuri renumite…..Un om ce doreste sa traiasca din munca mainilor sale cinstite,  eu cred ca pune foarte mult suflet in lucrare, el nu doreste sa pacaleasca pe nimeni si nici macar nu se gandeste sa-si schimbe meseseria asa cum iti schimbi sosetele sau camasa, pentru ca nu fura si nici nu minte pe nimeni, el traind de fapt visul vietii sale….!
Se stie  ca sunt multi “producatori” ce vand marfa contrafacuta, miere, branza, mezeluri si sub mirajul targurilor de artizani fac bani "frumosi" peste noapte, dar ce nu stiu ei, ca intr-o zi vor fi prinsi cu minciuna….dar,  sunt sigur ca  lor nu le pasa, a doua zi se vor reprofila si vor vinde altceva, si altceva, pentru ca nu-i asa,  au stofa de comercianti, si targurile de artizanat le ofera intotdeauna  aceasta "oportunitate" ….! L
Eu stiu  ca si in tara noastra se poate trai decent, insa trebuie avuta rabdare, foarte multa rabdare, sa fii gasit prin padurea de chinezari, de marfa contrafacuta si vanduta in targuri de renume ca produs traditional romanesc….
Cand pui suflet intr-o lucrare se vede, se simte, si doar trebuie sa astepti sa vina persoana potrivita povestirii  tale de viata , ascunsa incet in broderia fina….!
……………………………………………………………………
Multumesc celor care au ales sa poarte ceva creat de mine in cupru….! Cine stie,  poate completez ceva prin lucrarea mea povestea dumneavoastra de viata, iar faptul ca imi cumparati creatia ma ajutati sa-mi traiesc si eu povestea…. !
Ce poate fi mai frumos, decat sa creezi pentru suflet....?! 
Va multumesc! J
                                    Arta inseamna viata ...!